Raporteaza episod de hatespeech









Inchide

News / Studii / Portret / Interviu / Editorial / Activitati Urmatoare

22192793_10154961357920754_2114515210_n
2 octombrie, 2017
blog

Ziua internaţională a non-violenţei: ce învăţăm în şcoli?

2 octombrie marchează Ziua internaţională a non-violenţei, dedicată zilei de naştere a lui Mahatma Gandhi (1869-1948), unul dintre cei mai cunoscuţi ambasadori ai păcii, pionier al filosofiei non-violenţei.

Organizaţia Naţiunilor Unite a stabilit marcarea acestei zile prin Rezoluţia 61/271 în 15 iunie 2007, potrivit căreia Ziua internațională a non-violenței oferă ocazia de a ”disemina mesajul non-violenței, inclusiv prin educație și prin sensibilizarea opiniei publice”. Totodată, rezoluția reafirmă ”relevanța universală a principiului non-violenței” precum și dorința ”de a asigura o cultură a păcii, toleranței, înțelegerii și non-violenței”, se arată pe site-ul www.un.org.

Principiul non-violenţei – cunoscut şi ca rezistenţa non-violentă – respinge utilizarea violenţei fizice pentru a obţine schimbări politice sau sociale. Descris adeseori drept “politica oamenilor simpli”, această formă de străduinţă socială a fost adoptată de mase de oameni din toată lumea în campanii dedicate justiţiei sociale.

Profesorul Gene Sharp, cunoscut om de ştiinţă specializat pe rezistenţa non-violentă, utilizează următoarea definiţie în publicaţia sa, “Politica acţiunii non-violente” (“The Politics of Nonviolent Actions”), se arată pe site-ul ONU:

“Acţiunea non-violentă este o tehnică prin care oamenii care resping pasivitatea şi supunerea şi care privesc străduinţa ca fiind esenţială, îşi pot continua conflictele fără violenţă. Acţiunea non-violentă nu este o încercare de a evita sau de a ignora conflictul. Este un răspuns la problema acţionării în mod eficient în politică, în special a exercitării puterii în mod eficient.”

În timp de non-violenţa este utilizată în mod frecvent ca sinonim pentru pacifism, de la mijlocul secolului al XX-lea termenul “non-violenţă” a fost adoptat de multe mişcări dedicate schimbărilor sociale care nu se concentrează pe opunerea faţă de război.

Trei categorii principale ale acţiunii non-violente sunt descrise:

Pe 20 septembrie, în contextul Zilei internaţionale a păcii (21 septembrie), România a organizat la ONU un eveniment important privind “Educaţia pentru pace”. În cadrul acestui eveniment, preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, a subliniat rolul pe care educaţia îl are în ceea ce priveşte prevenirea radicalizării tinerilor.

În intervenţia sa, se arată pe www.caleaeuropeana.ro aici, Klaus Iohannis a precizat următoarele:

”Prevenirea radicalizării este cea mai eficientă atunci când educăm copiii noștri să înțeleagă și să respecte diversitatea, într-un climat al drepturilor omului și al demnității.

Credința mea este că tinerii ar trebui să fie actori ai păcii! Ei trebuie să fie sprijiniți și încurajați să fie curioși, să învețe din trecut, să practice toleranță, să evite clișeele, să înțeleagă că diversitatea este o comoară, să lupte pentru drepturile lor, conștientă și respectând drepturile altor persoane. Implicarea tinerilor în arena publică într-un stadiu incipient este esențială pentru dezvoltarea societăților noastre.”

Totodată, “în cadrul evenimentului privind Educația pentru Pace, organizat de România, cu participarea altor oficiali de rang înalt, președintele României va sublinia rolul pe care îl are educația inclusivă și de calitate pentru toți în prevenirea conflictelor, a radicalizării tinerilor şi a violenței, în promovarea tinerilor ca actori esențiali ai păcii, respectiv importanța asigurării accesului la educație ca drept fundamental al omului și a educației ca factor de progres în societate, de natură să conducă la atingerea obiectivelor ONU”, informează Administrația Prezidențială.

În acest context, considerăm de bun augur să reamintim cele patru elemente componente ale modelului comunicării non-violente, descrise pe larg în cartea “Comunicarea nonviolentă: un limbaj al vieţii” (“Nonviolent Communication: A Language of Life”) scrisă de Dr. Marshall B. Rosenberg:

  • observarea obiectivă a acţiunilor sau vorbelor celorlalţi, care ne afectează starea de bine şi poate declanşa un conflict
  • exprimarea sentimentelor noastre ce decurg din ceea ce am observat
  • identificarea şi exprimarea nevoilor noastre care nu sunt acoperite şi dau naştere acestor sentimente negative
  • indicarea acţiunilor concrete pe care dorim ca interlocutorii noştri să le întreprindă pentru ca nevoile noastre să fie acoperite, sentimentele negative să fie depăşite, iar starea observată iniţial să fie transformată dintr-una cu potenţial de declanşare a unui conflict (mai mult sau mai puţin violent), într-una constructivă.

22219131_10154961379225754_173300139_o

Această carte a lui Marshall Rosenberg (disponibilă din 2014 şi în limba română în librăriile din ţară) stă la baza Centrului pentru Comunicare Nonviolentă (www.cnvc.org) pe care l-a înfiinţat în anul 1984, reprezentat în România de Asociaţia pentru Comunicare Non-violentă. Prin intermediul acestei asociaţii au fost implementate proiecte şi cursuri în Bucureşti, Cluj Napoca, Braşov, Piatra Neamţ, Iaşi, Ploieşti, Timişoara, Constanţa, Alba Iulia, însă între timp şi alte organizaţii din ţară s-au specializat şi oferă cursuri de formare dedicate comunicării non-violente. Printre acestea se numără şi Institutul Român pentru Pace (Peace Action, Training and Research Institute of Romania – PATRIR) din Cluj Napoca, organizaţie membră a Comitetului Naţional de Coordonare a campaniei No Hate Speech Movement a Consiliului Europei în România.

Comunicare non-violenta - Laboratorul de educatie nonformala 2016 - 1

Acest subiect a fost integrat cu uşurinţă în activităţile de învăţare non-formală şi este unul dintre cele mai solicitate cursuri oferite de trainerii Institutului Român pentru Pace în ţară şi în străinătate. Considerăm că şi învăţământul românesc formal şi elevii pe care acesta îi pregăteşte pentru a fi cetăţeni activi într-o lume democratică ar beneficia de pe urma discuţiilor la clasă pe marginea transformării conflictelor prin metoda comunicării non-formale.

În acest sens, atât cartea lui Marshall Rosenberg, cât şi cele două manuale dezvoltate de Consiliul Europei în contextul implementării iniţiativei No Hate Speech Movement (“Bookmarks” şi “We CAN”) pot sta la baza dezvoltării unui curriculum actualizat, adaptat pentru prevenirea şi combaterea discursului instigator la ură în mediul offline şi online românesc. “Bookmarks – un manual pentru combaterea discursului instigator la ură din mediul online prin educaţia pentru drepturile omului” este disponibil din primăvara anului 2017 şi în limba română (aici), datorită sprijinului acordat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, de Ministerul Tineretului şi Sportului din România şi de Comitetul Naţional de Coordonare a campaniei No Hate Speech Movement în România.

Urmăriţi-ne pe Facebook şi pe Twitter pentru a afla mai multe despre discursul instigator la ură, atât din România, cât şi din alte ţări.

I.D.